10:01

Adevăr, frumusețe, iubire. Nu trebuie căutate.

Ele sunt deja într-o pădure înaltă, tăcută, unde vrei să te reîntorci, unde vrei să te transformi într-un fir de iarbă, într-o frunză, și să fii recunoscător pentru asta.

Ele sunt deja într-un cântec care umple. Inima, camera, spațiul mic al mașinii tale care merge pe autostradă noaptea și unde dansezi singur într-un mod ciudat, mișcând pe rând mâinile și picioarele astfel încât să ții volanul și pedalele. Continue reading “10:01” »