Poveste pentru copii

Am inceput povestea asta de 1 iunie si am terminat-o ieri. Asadar, prima mea incercare de micro-fictiune suna cam asa:  Lacul şi Râul.

Lacul îşi întinse leneş undele şi zâmbi. Soarele dimineţii îl scarpină uşor pe ceafă, gâdilându-l. „Azi va fi o zi altfel, gândi Lacul, o simt. Aşa au spus şi stelele azi noapte. Credeau că nu le aude nimeni când şuşoteau cu Luna, dar cum le place să se uite în oglindă, nu mi-a fost greu să le citesc pe buze”.
– Sunteţi frumoase, fetelor! Vă stă bine aşa, despletite. Făcu cu ochiul sălciilor şi acestea râseră, scuturându-şi zulufii.
– Tu ce ai, de ce plângi? întrebă o salcie mică, ce stătea retrasă de celelalte.
– E emo, îi răspunse o salcie înalta, cu şuviţe blonde. Noi îi zicem ”Plângătoare”.

Continue reading “Poveste pentru copii” »